Orice lucru care i se întâmplă unei persoane nu ar fi putut fi evitat şi tot ce nu se întâmplă nu ar fi putut fi făcut să se întâmple. Adânca credinţă în Allah Preaînaltul şi convingerea neprefăcută că tot ceea ce se întâmplă în acest univers, orice soartă care cade asupra omenirii, se întâmplă numai cu Voia şi Porunca lui Allah sunt unele dintre cele mai de seamă trăsături ale femeii musulmane. Credinţa adevăratei musulmane este curată şi clară, neîntinată de nici o pată de ignoranţă, de nici o iluzie sau superstiţie. Această credinţă se bazează pe credinţa în Allah, Unicul, Preaînaltul, Veşnicul, Cel care poate face orice lucru, Cel care controlează întregul univers şi Cel la care toate lucrurile trebuie să se întoarcă :
Spune: “În mâna cui se află stăpânirea tuturor lucrurilor şi cine apără şi de cine nu există apărare, dacă ştiţi?" / Vor zice ei: “Ale lui Allah sunt!” Spune: “Şi cum se face că sunteţi voi fermecaţi?” [Coran 23:88,89]
Credinţa pură, adâncă întăreşte caracterul femeii musulmane în forţă, înţelegere şi maturitate, pentru ca ea să vadă viaţa aşa cum este în realitate, un loc de încercare ale cărui rezultate se vor vedea în Ziua care va veni fără îndoială.
Musulmana adevărată îl slăveşte cu înflăcărare pe Domnul ei, pentru că ea ştie că are obligaţia să respecte toate legile pe care Allah le-a poruncit fiecărui musulman, bărbat sau femeie. Ea îşi îndeplineşte îndatoririle islamice aşa cum trebuie, fără să caute scuze, fără să facă unele compromisuri şi fără să fie neglijentă. Rugăciunea este stâlpul religiei – cel ce împlineşte rugăciunea împlineşte credinţa şi cel ce neglijează rugăciunea distruge credinţa. Femeia musulmana împlineşte toate cele cinci rugăciuni zilnice la timpul potrivit şi nu lasă treburile domestice sau îndatoririle sale de mamă şi soţie să o împiedice să facă acest lucru.
Dania este o obligaţie financiară bine-definită şi un act de slăvire pe care Allah l-a poruncit fiecărui musulman, bărbat sau femeie, care deţine suma (nisaab) minimă prescrisă sau mai mult de atât. Neplătirea sau negarea faptului că dania este obligatorie echivalează cu apostazia (ridda) şi necredinţa (kufr). Femeia musulmană plăteşte dania din averea ei, dacă este destul de înstărită încât să îşi permită să o plătească. În fiecare an, la un timp hotărât, ea calculează cât deţine şi plăteşte cât trebuie, deoarece dania (zakat) este un stâlp al islamului şi nu există nici un compromis sau scuză când vine vorba să fie plătită în fiecare an, chiar dacă suma se ridică la mii de milioane. Niciodată femeia musulmană nu s-ar gândi să evite într-un fel sau altul plătirea daniei pe care are obligaţia să o plătească.
Adevărata femeie musulmană ţine postul în luna Ramadan şi sufletul ei este pătruns de credinţa că: „Aceluia care posteşte în Ramadan cu credinţă şi speranţă la răsplată îi vor fi iertate toate păcatele anterioare.” Ea are atitudinea celui care posteşte cu adevărat, celui care se ţine departe de orice fel de păcate care pot să anuleze postul sau să micşoreze răsplata.
Adevărata femeie musulmană intenţionează să înfăptuiască pelerinajul (hajj) în Casa lui Allah atunci când are această posibilitate şi îi este uşor să călătorească. Înainte de a pleca în călătorie, ea îşi face timp pentru a studia în profunzime regulile pelerinajului, astfel că atunci când începe să împlinească ritualurile pelerinajului faptele ei au ca bază adevărata ştiinţă, iar pelerinajul ei va fi desăvârşit conform condiţiilor impuse de legea islamică (Şari’a).
Femeia musulmană care înţelege învăţăturile islamice urmează de asemenea principiul modestiei în toate lucrurile, mai ales în modul în care se îmbracă sau arată. Ea este dornică să arate bine, fără să fie risipitoare, fără să întreacă măsura sau să se laude. Ea nu este asemenea acelor femei ignorante, neştiutoare, care îşi aruncă hainele noi după ce le-au purtat doar o dată şi se obosesc încercând să ţină pasul cu ultimele tendinţe, mereu în schimbare, ale modei. Pe de altă parte, ea nu îşi neglijează veşmintele şi nici înfăţişarea şi încearcă să arate bine, fără a întrece măsura.
Femeia musulmană poartă aşa cum se cuvine hijab-ul atunci când iese din casă. Aşadar, femeia musulmană nu este una dintre acele femei îmbrăcate, dar totuşi goale, care trăiesc în societăţile care au deviat de la călăuzirea lui Allah. Femeia musulmană care a fost cu adevărat îndrumată de credinţa ei şi a primit o educaţie islamică fără cusur nu poartă hijab-ul doar pentru că este un obicei sau o tradiţie moştenită de la mama sau bunica ei, aşa cum unii bărbaţi sau femei (fără minte) încearcă să-l descrie, fără a avea însă nici cea mai mică dovadă sau logică. Femeia musulmană poartă hijab-ul datorită credinţei că acesta este o poruncă de la Allah, revelată pentru a o ocroti pe femeia musulmană, pentru a-i face caracterul distinct şi pentru a o ţine departe de desfrâu sau greşeală. Aşadar ea îl acceptă de bună voie şi cu puternică convingere.
Fără îndoială, femeia musulmană reprezintă cel mai distins exemplu de feminitate cunoscut vreodată în societate. Alături de toate calităţile minunate pomenite mai înainte, femeia musulmană este de asemenea înţeleaptă, are sufletul curat, are o concepţie bună despre viaţă, despre univers şi despre umanitate şi este conştientă de rolul important pe care îl are în viaţă.dina) l-au acceptat în ziua în care Allah a revelat porunca Sa clară şi înţeleaptă.
În multe colţuri ale lumii musulmane vedem în prezent neputinţa femeilor de a ajunge la acest nivel, aşa cum doreşte islamul, pentru că în general musulmanii s-au îndepărtat de adevăratele izvoare islamice şi s-au pierdut în numeroase ignoranţe sau într-o dependenţă intelectuală şi psihologică de ceilalţi. Nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă musulmanii, în general, şi femeile, în special, le-ar fi păstrat aşa cum trebuie şi dacă ar fi băut din aceste izvoare neîntinate care le-ar fi conferit lor imunitate, originalitate şi distincţie.
Prin atacul împotriva lumii musulmane s-a ţintit la identitatea musulmanilor în general, bărbaţi şi femei în egală măsură, cu scopul de a le distruge identitatea şi de a le întina izvoarele autentice. Fără îndoială că multe dintre aceste atacuri au vizat-o pe femeia musulmană cu scopul de a o dezbrăca de veşmântul virtuţii [veşmântul islamic] prin care a fost cunoscută de-a lungul istoriei şi de a o îmbrăca cu haine străine, strâmte, împrumutate, care o fac să arate ca o copie a străinelor atât ca înfăţişare, cât şi ca mod de gândire şi comportament.
In femeia musulmană care este conştientă de rolul pe care îl are în această viaţă se pun speranţe foarte mari şi acest lucru o îndeamnă să fie şi mai puternică în modul în care îşi dovedeşte identitatea islamică, indiferent de locul în care trăieşte şi indiferent de împrejurări. Prin întărirea identităţii ei, ea îşi manifestă în mod clar ştiinţa, ţelurile înalte, cinstea şi devotamentul faţă de islam şi faţă de cultura islamică deosebită. Acest lucru indică de asemenea capacitatea ei de a contribui la renaşterea comunităţii de care aparţine şi la dezvoltarea ţării în care trăieşte.
Spune: “În mâna cui se află stăpânirea tuturor lucrurilor şi cine apără şi de cine nu există apărare, dacă ştiţi?" / Vor zice ei: “Ale lui Allah sunt!” Spune: “Şi cum se face că sunteţi voi fermecaţi?” [Coran 23:88,89]
Credinţa pură, adâncă întăreşte caracterul femeii musulmane în forţă, înţelegere şi maturitate, pentru ca ea să vadă viaţa aşa cum este în realitate, un loc de încercare ale cărui rezultate se vor vedea în Ziua care va veni fără îndoială.
Musulmana adevărată îl slăveşte cu înflăcărare pe Domnul ei, pentru că ea ştie că are obligaţia să respecte toate legile pe care Allah le-a poruncit fiecărui musulman, bărbat sau femeie. Ea îşi îndeplineşte îndatoririle islamice aşa cum trebuie, fără să caute scuze, fără să facă unele compromisuri şi fără să fie neglijentă. Rugăciunea este stâlpul religiei – cel ce împlineşte rugăciunea împlineşte credinţa şi cel ce neglijează rugăciunea distruge credinţa. Femeia musulmana împlineşte toate cele cinci rugăciuni zilnice la timpul potrivit şi nu lasă treburile domestice sau îndatoririle sale de mamă şi soţie să o împiedice să facă acest lucru.
Dania este o obligaţie financiară bine-definită şi un act de slăvire pe care Allah l-a poruncit fiecărui musulman, bărbat sau femeie, care deţine suma (nisaab) minimă prescrisă sau mai mult de atât. Neplătirea sau negarea faptului că dania este obligatorie echivalează cu apostazia (ridda) şi necredinţa (kufr). Femeia musulmană plăteşte dania din averea ei, dacă este destul de înstărită încât să îşi permită să o plătească. În fiecare an, la un timp hotărât, ea calculează cât deţine şi plăteşte cât trebuie, deoarece dania (zakat) este un stâlp al islamului şi nu există nici un compromis sau scuză când vine vorba să fie plătită în fiecare an, chiar dacă suma se ridică la mii de milioane. Niciodată femeia musulmană nu s-ar gândi să evite într-un fel sau altul plătirea daniei pe care are obligaţia să o plătească.
Adevărata femeie musulmană ţine postul în luna Ramadan şi sufletul ei este pătruns de credinţa că: „Aceluia care posteşte în Ramadan cu credinţă şi speranţă la răsplată îi vor fi iertate toate păcatele anterioare.” Ea are atitudinea celui care posteşte cu adevărat, celui care se ţine departe de orice fel de păcate care pot să anuleze postul sau să micşoreze răsplata.
Adevărata femeie musulmană intenţionează să înfăptuiască pelerinajul (hajj) în Casa lui Allah atunci când are această posibilitate şi îi este uşor să călătorească. Înainte de a pleca în călătorie, ea îşi face timp pentru a studia în profunzime regulile pelerinajului, astfel că atunci când începe să împlinească ritualurile pelerinajului faptele ei au ca bază adevărata ştiinţă, iar pelerinajul ei va fi desăvârşit conform condiţiilor impuse de legea islamică (Şari’a).

Femeia musulmană care înţelege învăţăturile islamice urmează de asemenea principiul modestiei în toate lucrurile, mai ales în modul în care se îmbracă sau arată. Ea este dornică să arate bine, fără să fie risipitoare, fără să întreacă măsura sau să se laude. Ea nu este asemenea acelor femei ignorante, neştiutoare, care îşi aruncă hainele noi după ce le-au purtat doar o dată şi se obosesc încercând să ţină pasul cu ultimele tendinţe, mereu în schimbare, ale modei. Pe de altă parte, ea nu îşi neglijează veşmintele şi nici înfăţişarea şi încearcă să arate bine, fără a întrece măsura.
Femeia musulmană poartă aşa cum se cuvine hijab-ul atunci când iese din casă. Aşadar, femeia musulmană nu este una dintre acele femei îmbrăcate, dar totuşi goale, care trăiesc în societăţile care au deviat de la călăuzirea lui Allah. Femeia musulmană care a fost cu adevărat îndrumată de credinţa ei şi a primit o educaţie islamică fără cusur nu poartă hijab-ul doar pentru că este un obicei sau o tradiţie moştenită de la mama sau bunica ei, aşa cum unii bărbaţi sau femei (fără minte) încearcă să-l descrie, fără a avea însă nici cea mai mică dovadă sau logică. Femeia musulmană poartă hijab-ul datorită credinţei că acesta este o poruncă de la Allah, revelată pentru a o ocroti pe femeia musulmană, pentru a-i face caracterul distinct şi pentru a o ţine departe de desfrâu sau greşeală. Aşadar ea îl acceptă de bună voie şi cu puternică convingere.
Fără îndoială, femeia musulmană reprezintă cel mai distins exemplu de feminitate cunoscut vreodată în societate. Alături de toate calităţile minunate pomenite mai înainte, femeia musulmană este de asemenea înţeleaptă, are sufletul curat, are o concepţie bună despre viaţă, despre univers şi despre umanitate şi este conştientă de rolul important pe care îl are în viaţă.dina) l-au acceptat în ziua în care Allah a revelat porunca Sa clară şi înţeleaptă.
În multe colţuri ale lumii musulmane vedem în prezent neputinţa femeilor de a ajunge la acest nivel, aşa cum doreşte islamul, pentru că în general musulmanii s-au îndepărtat de adevăratele izvoare islamice şi s-au pierdut în numeroase ignoranţe sau într-o dependenţă intelectuală şi psihologică de ceilalţi. Nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă musulmanii, în general, şi femeile, în special, le-ar fi păstrat aşa cum trebuie şi dacă ar fi băut din aceste izvoare neîntinate care le-ar fi conferit lor imunitate, originalitate şi distincţie.
Prin atacul împotriva lumii musulmane s-a ţintit la identitatea musulmanilor în general, bărbaţi şi femei în egală măsură, cu scopul de a le distruge identitatea şi de a le întina izvoarele autentice. Fără îndoială că multe dintre aceste atacuri au vizat-o pe femeia musulmană cu scopul de a o dezbrăca de veşmântul virtuţii [veşmântul islamic] prin care a fost cunoscută de-a lungul istoriei şi de a o îmbrăca cu haine străine, strâmte, împrumutate, care o fac să arate ca o copie a străinelor atât ca înfăţişare, cât şi ca mod de gândire şi comportament.
In femeia musulmană care este conştientă de rolul pe care îl are în această viaţă se pun speranţe foarte mari şi acest lucru o îndeamnă să fie şi mai puternică în modul în care îşi dovedeşte identitatea islamică, indiferent de locul în care trăieşte şi indiferent de împrejurări. Prin întărirea identităţii ei, ea îşi manifestă în mod clar ştiinţa, ţelurile înalte, cinstea şi devotamentul faţă de islam şi faţă de cultura islamică deosebită. Acest lucru indică de asemenea capacitatea ei de a contribui la renaşterea comunităţii de care aparţine şi la dezvoltarea ţării în care trăieşte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu